marți, 25 noiembrie 2014

PĂRINTELE ARSENIE BOCA, un martir al neamului românesc

Părintele ARSENIE BOCA
"Sfântul Ardealului"

03.06.2014

Mesaj de la spiritul Părintelui ARSENIE BOCA

"Fraţi români,
Vă vorbeşte Îngerul Arsenie, cel care a fost un martir al neamului vostru. M-am aventurat cu prea mult curaj spre o nouă viaţă în fiinţă de om, deşi nu m-a obligat nimeni să o fac. Am riscat enorm, rezultatul având multe de suferit. Nedreptatea domnitoare în neamul vostru dintotdeauna, de când a apărut separarea în caste şi pături ale fiecărei societăţi, nu şi-a oprit niciodată puterea de a distruge tot ce are omul mai preţios: sufletul. Aţi aflat de patimile Părintelui Arsenie Boca, după înălţarea lui la Cer mai abitir decât înainte.
De aici, din înaltul neantului fără margini, asist la durerile neamului românesc. Noi, Îngerii neîntrupaţi, nu putem face minunile dorite de voi în comuniune cu păcatele voastre. Sau renunţaţi la grelele păcate lumeşti, sau veţi trăi până la moarte cu sufletele întinate şi neostoite! Am destulă îngăduinţă cu voi. Nu vă oropsesc pentru ceea ce faceţi spre distrugerea fericirii dăruite de Marele şi Bunul Dumnezeu.
Unii, sărmani necredincioşi, împrăştie zvonul cum că Dumnezeu nu a existat niciodată. Văd ce poate să creadă fiecare despre existenţa Creatorului Lumii Infinite. Fiecare om care poate să cugete îşi are Dumnezeul său, pe care îl ascultă, îl simte aproape sau nimic din toate astea. Unii, sărmani din lipsa Duhului Sfânt, hulesc şi grăiesc necuviincioşi când cererile către Cel de Sus le sunt neglijate. Fiecare om trebuie să înveţe ce să ceară de la alţii. Nu aveţi voie să cereţi orice, nefiindu-vă îngăduit să primiţi totul. Fiţi modeşti, cumpătaţi, nu vă întindeţi pretenţiile şi visele de mărire mai departe decât vă este puterea fiinţei! Unii oameni pot să ajungă acolo unde visează, alţii nu.
Gândiţi-vă la ceea ce vă spun acum, pe această cale, fiindcă, în timpul vieţii, Părintelui Arsenie i-au fost legate vorbele prin jurământ, el voind să mai trăiască, nu să moară de mâna unor ticăloşi care asupreau ţara şi ascundeau mereu adevărul. Acum sunt liber să grăiesc tot ce vreau să vă învăţ, spre binele vostru şi al naţiei în care v-aţi născut. Dar şi acum vă pot spune mult mai puţin decât aş avea de zis. Mulţumiţi-vă, dragii mei, cu puţinul oferit de mine, Îngerul Arsenie, cel care vă binecuvântează la mormântul sărmanului Părinte care mi-a purtat numele! Osemintele din adâncul mormântului nu fac minuni fără prezenţa mea alături. Chemaţi-mă prin rugăciunile voastre disperate şi voi veni lângă voi să vă alin durerea din suflet!
Rămâneţi cu bine, fraţii mei! Domnul fie cu voi mereu şi pretutindeni!
Îngerul Arsenie"

Mesaj preluat telepatic de Nina Petre în 3 iunie 2014, Bucureşti


Părintele ARSENIE BOCA - Scurtă biografie

1910 - Se naşte la 29 septembrie, la Vaţa de Sus, lângă Brad, judeţul Hunedoara. Părinţii săi, Iosif şi Cristina, îi pun la botez numele Zian.
1929 - Zian face şcoala primară în satul natal (4 clase) şi apoi intră la Liceul Naţional Ortodox "Avram Iancu" din Brad, pe care-l absolvă în 1929.
1929 - Se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu.
1933 - La recomandarea profesorului Nicolae Popovici, faţă de care nutrea sentimente de preţuire, Mitropolitul Nicolae Bălan îl trimite cu bursă la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Face studii cu profesorul Costin Petrescu. Urmează cursuri de medicină (în special cele de anatomie), participă cu interes la prelegerile de mistică ale lui Nichifor Crainic. Frecventează şi alte cursuri în domeniul culturii şi artei.
1935 - În 29 septembrie este hirotonit diacon celib.
1939 - După terminarea Academiei de Arte Frumoase, urmează o scurtă perioadă de ucenicie în monahism la Athos. La reîntoarcerea în ţară, aduce câteva manuscrise ale Filocaliei fostului său profesor de la Sibiu, Părintele Dumitru Stăniloaie. Pe bună dreptate, acesta îl numeşte "Ctitor de frunte al Filocaliei româneşti".
1939 - În iunie intră în obştea Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
1940 - În 3 mai este tuns în monahism la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, primind numele de Arsenie.
1942 - În 10 aprilie este hirotonit preot.
1943 - Intră în atenţia Siguranţei Generale a Statului.
1945 - Este anchetat la Râmnicu Vâlcea de Securitate.
1946 - Este anchetat la Braşov.
1948 - Patriarhul Justinian se gândeşte să-l cheme pe Părintele Arsenie la treapta arhieriei.
1948 - Este anchetat la Făgăraş.
1948 - În 25 noiembrie Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca.
1949 - În 14 septembrie, ziua Înălţării Sfintei Cruci, Părintele stareţ Arsenie este hirotesit protosinghel.
1950 - Activitatea Părintelui Arsenie ca stareţ se încheie. Prislopul devine mânăstire de maici. Părintele rămâne în continuare la Prislop ca duhovnic.
1951 - În noaptea de 15 spre 16 ianuarie, oamenii autorităţii de stat îl ridică pe Părintele Arsenie pentru anchetă. Nu se prezintă niciun ordin. Procedeul e brutal. Părintele este dus la Canal.
1952 - În 17 martie este eliberat. Se întoarce la Prislop în aprilie. Participă la slujbe, pictează şi lucrează în grădina mânăstirii. Evită contactul cu pelerinii.
1955 - Este anchetat la Timişoara. Urmează 6 luni de detenţie.
1959 - Prin actul Episcopiei Aradului este scos abuziv din monahism şi i se interzice să slujească la altar. Stareţa de la Mânăstirea Prislop, Maica Zamfira, împarte surghiunul cu duhovnicul şi modelul ei, fiindu-i sprijin până la moarte.
1959 - Părintele Arsenie îşi începe pribegia "civilă" în Bucureşti. Este angajat la Biserica "Sfântul Elefterie" ca pictor secund pe lângă pictorul Vasile Rudeanu.
1961 - Este angajat la atelierul de pictură al Patriarhiei de la Schitul Maicilor.
Securitatea a continuat să-l urmărească pe Zian Boca în acei ani (şi până la moarte), după cum ne dezvăluie arhivele revelate de CNSAS. Iată-l pe marele părinte spiritual în "civil" printre oameni pe stradă, în staţia de troleibuz, la munte, stând de vorbă...
        
1964 - La amnistia preoţilor anticomunişti, un singur preot nu a fost amnistiat – Arsenie Boca, fiind considerat o ameninţare continuă la adresa regimului comunist, prin forţa sa duhovnicească deosebită. Tot de aceea, probabil, nu este amintit în "Istoria Bisericii Ortodoxe Române" de pr. dr. Mircea Păcurariu.
1968 - Iese la pensie. Începe pictura bisericii parohiale din Drăgănescu, de lângă Bucureşti, unde era preot cumnatul Maicii Zamfira. O termină în 1981.
Pictorul BOCA pictând frescele bisericii din Drăgănescu

1969-1989 - După izgonirea din Mânăstirea Prislop, o parte din obştea de maici se reorganizează într-un aşezământ mânăstiresc în oraşul Sinaia. În acest aşezământ, Părintele Arsenie şi-a avut chilia şi atelierul de pictură din anul 1969 până în anul 1989, unde s-a mutat definitiv după cutremurul din 1977. Aici lasă într-o rânduială desăvârşită predici, meditaţii şi desene.
1989 - În 28 noiembrie se mută la Domnul. Prohodit de o mulţime impresionantă de credincioşi, Părintele Arsenie este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie 1989.
Potrivit mărturiei preotului Petru Vamvulescu, în cartea "Viaţa lui Arsenie Boca - Fapte inedite", Părintele Arsenie Boca a fost torturat de securişti înainte de a pleca la Domnul, în pădurile din Sinaia. (sursa) Motivul posibil al uciderii sale ar fi fost faptul că a prezis căderea şi moartea lui Ceauşescu. (sursa) Un alt motiv ar fi fost faptul că Ceauşescu voia să construiască un port pe lacul de la Mihăileşti, neapărat în locul bisericii pictate de Părintele Arsenie Boca, care s-a împotrivit făţiş. (sursa)
 Părintele Arsenie Boca, la bătrâneţe
"Toată lumea vorbea despre ce ochi frumoşi albaştri are părintele Arsenie. Şi toţi care veneau vroiau să se uite prima dată să-i vadă ochii. Părintele Arsenie, văzând aceste exagerari, şi-a pus acei ochelari fumurii, pentru a mai domoli aceste exagerări lumeşti..." (sursa)
Maica Zamfira (Julieta Constantinescu) (1925-2005) s-a îngrijit de sănătatea Părintelui şi a moştenit scrierile, cărţile, schiţele şi picturile acestuia. A fost cea care s-a exprimat, după moartea Părintelui Arsenie, adesea dur şi tăios, la adresa unor persoane sau personalităţi din mediul monahal, clerical ori mirean, pe diverse teme "sensibile", asumându-şi un oarecare oprobriu şi neînţelegere din partea unora. I-a stat alături cu dârzenie, devotament şi dragoste Părintelui Arsenie Boca din 1946, când l-a cunoscut, până la moartea acestuia. Se pare că "Sfântul Ardealului" Arsenie Boca ar fi spus, în a doua parte a vieţii, că ea i-a fost "singurul adevărat ucenic".
Link-uri biografice: 1 | 2 | 3
Download cartea "CĂRAREA ÎMPĂRĂŢIEI", de Arsenie Boca  (îngrijită de Maica Zamfira Constantinescu)
"Am putea fi întâmpinaţi de adepţii spiritismului cu cuvântul că, dintre sfinţi, mulţi au grăit cu îngerii, iar unii cu adevărat au grăit şi cu cei mutaţi de aici, ba şi la viaţă i-au întors; iar asta a fost din îngăduinţa lui Dumnezeu, ca o mărturie a nemuririi sufletului şi a învierii celei de obşte, şi ca o slavă cu care i-a cinstit pe sfinţi." (citat din Arsenie Boca - Cărarea Împărăţiei, pag.68)
Părintele Arsenie Boca, la senectute, despre "magia cuvintelor" (singura înregistrare audio cu vocea sa):
Transcrierea monologului:
"Lumină, iubire, armonie!
Arsenie Boca, despre magia cuvintelor.
Să începem ca şi-o poveste... ca şi pe vremuri, ca şi pe vremuri imemoriabile... Când ţăranul român era la munca câmpului, singura lui grijă era cum îi va fi recolta. Alte griji nu mai avea. Şi nici de asta nu avea nevoie, că ştia că oricum, dacă e creştin adevărat, atunci Dumnezeu are El grijă de recolta lui.
Eh, la acele timpuri trebuie să ne întoarcem noi acuma! Că tare am luat-o razna! Aşa o luăm noi pe coclauri, să fie mai greu decât trebuie... Că aşa-i neamul român. El trebuie să se zbată, că-i place lui, îi place..., se zbate, dar şi multe izbândeşte, că... e bine, e bine, e bine să fii cu Dumnezeu. Ai pace, ai pace multă, multă de tot. Şi când eşti cu Dumnezeu, nu-ţi mai trebuie nimica. Aşa că, române, ce tot alergi, ce tot alergi încolo şi încoace şi nu dobândeşti nimica! Cineva tot îţi spune că acolo vei găsi nemurirea. Da’ n-o găseşti în lucruri exterioare, că n-ai cum.
Uită-te acolo înăuntru, în inima ta blândă şi vei vedea că numai lumina, numai lumina îţi poate aduce valoarea aceea pe care o cauţi de atâta vreme, pe care ai pierdut-o, ai risipit-o! Da’ n-a fost vina ta, că de ce ar fi vina ta?! Au venit alţii şi ţi-au băgat tot felul de chestii prin cap, cum că trebuie să faci aia şi aia şi aia ca să fii fericit, Da’ fericirea nu vine, nu vine aşa. Ea se dobândeşte.
Şi cum se dobândeşte ea? Numai prin muncă, muncă, muncă interioară. Acolo trebuie să munceşti, române, numai acolo, numai acolo, numai acolo...
Aşa că, ascultă-mă, dacă..., dacă mai ai acolo, mai găseşti undeva în tine voinţă, voinţă, ascultă-mă ce-ţi spun acum! Că bine le vreau eu, de ce ţi-aş vrea răul?! Opreşte-te, atâta trebuie să faci, să te opreşti! Să te opreşti şi să priveşti iară firul de iarbă, să vezi floarea, să-i simţi parfumul, să te închini la sfântul soare şi să-i mulţumeşti că ţi-a mai dat o nouă zi..., să asculţi foşnetul frunzelor, ciripitul păsărilor şi acolo, acolo, în liniştea aceea, în liniştea aceea mută, acolo să te găseşti tu pe tine din nou şi vei deveni ce ai fost cândva iar.
Amin!"


preluare de pe sursa:
http://www.spiritus.ro/SPIRITISM/spiritul_parintelui_arsenie_boca.htm 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu